Camera 17 Songtext
von Nuanțe

În tavan e un abis acoperit de var
Din el picură sânge și pe jos e jar
Patul e-n agonie și în coaste-mi țipă
Noaptea mă îmbracă în frison și gripă

Capul mi l-am pus într-un sertar
Ziua îmi pun ochii într-un pahar
Noaptea îmi pun sufletul sub o pernă
Picioare nu mai am, sunt o sirenă
Nasul mi l-am smuls când am fost nervos
Cred că l-am uitat pe undeva pe jos
Mâinile mele la ușă bat
Iar eu sunt înăuntru și e încuiat


Ușa scârțâie și când e închisă
Becul mă orbește cu lumina stinsă
Pereții înclinați scuipă gaz
Eu trăiesc într-un balon de fum turcoaz

Capul mi l-am pus într-un sertar
Ziua îmi pun ochii într-un pahar
Noaptea îmi pun sufletul sub o pernă
Picioare nu mai am, sunt o sirenă
Nasul mi l-am smuls când am fost nervos
Cred că l-am uitat pe undeva pe jos
Mâinile mele la ușă bat
Iar eu sunt înăuntru și e încuiat


Capul mi l-am pus într-un sertar
Ziua îmi pun ochii într-un pahar
Noaptea îmi pun sufletul sub o pernă
Picioare nu mai am, sunt o sirenă
Nasul mi l-am smuls când am fost nervos
Cred că l-am uitat pe undeva pe jos
Mâinile mele la ușă bat
Iar eu sunt înăuntru și e încuiat